Importanța datelor din seria temporală meteorologică de înaltă rezoluție pentru detectarea schimbărilor transformatoare în sistemul climatic este de neegalat. Aceste secvențe de date permit un studiu cuprinzător al evoluției naturale și forțate a tendințelor de încălzire și răcire, recunoașterea modificărilor structurale distincte și a comportamentelor periodice, printre altele. Astfel de întrebări necesită aplicații de instrumente analitice de ultimă oră, cu capacități de calcul puternice.

Creșterea globală fără precedent a frecvenței și amplorii evenimentelor meteorologice extreme și a consecințelor aferente (de exemplu, valuri de căldură, inundații și secetă, furtuni severe, incendii de vegetație) este recunoscută ca una dintre cele mai presante probleme de mediu și o preocupare la nivel mondial pentru sănătate și stilul de viață. Rapoartele de sinteză publicate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) au confirmat că aceste schimbări transformatoare observate în sistemul climatic sunt strâns legate de procesele antropice și de emisiile crescute aferente de gaze cu efect de seră (GES) în atmosfera Pământului . Este un fapt bine documentat că GES, cum ar fi vaporii de apă, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot, care apar în mod natural în atmosferă, împreună cu gazele fluorurate sintetice, care provin dintr-o varietate de procese industriale, au tendința de a absorbi, stoca și re-radia radiațiile cu undă lungă emise de la suprafața Pământului înapoi către suprafața Pământului . Efectul este cunoscut în general sub denumirea de „efect de seră” și are un impact semnificativ asupra bugetului energetic al sistemului Pământului, având ca rezultat încălzirea atmosferică globală și modelele meteorologice haotice la nivel mondial . Caracterul global al acestui fenomen este determinat în principal de faptul că atmosfera Pământului se amestecă la nivel global, ceea ce înseamnă că acest fenomen nu are nicio specificitate geografică sau spațială. Cu toate acestea, gradul în care acest lucru generează probleme de mediu specifice site-ului, cum ar fi poluarea aerului, apei și solului, alături de apariția alunecărilor de teren, inundațiilor fluviale, incendiilor de vegetație în peisajele forestiere, pentru a numi câteva, depinde de nivelurile locale de GES, emisii care tind să amplifice și mai mult efectul global

Având în vedere aceste efecte negative de anvergură ale GES asupra dinamicii climatice, compoziției atmosferice și mediului natural și uman, sunt puse în mișcare numeroase strategii naționale de adaptare pentru a promova transformarea globală către o economie neutră din punct de vedere climatic, în primul rând cu emisii scăzute de carbon . Aceste strategii și obiectivele lor unice se bazează pe un acord de mediu de referință încheiat între părțile la UNFCCC (Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice) pentru a combate schimbările climatice și efectele sale negative, cunoscut sub numele de Acordul de la Paris . Scopul central al Acordului de la Paris se referă la eforturile combinate de a limita creșterea temperaturii globale la 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, vizând, de preferință, un prag de 1,5 grade Celsius, care urmează să fie atins în acest secol. Cu toate acestea, chiar și cu un angajament ferm din partea țărilor de a face reduceri substanțiale și consecvente ale emisiilor forțate de climă, prin care măsurile de atenuare preconizate sunt deja aplicate la nivel mondial, efectele acestor măsuri conduc la un răspuns destul de lent în evoluția schimbărilor climatice din cauza inerției climatice inerente și variabilitatea internă .

Este astfel clar că o monitorizare sistematică și continuă a sistemului climatic și a evoluțiilor și tendințelor aferente este o condiție prealabilă esențială în înțelegerea progresului de atenuare realizat până acum, dar și în detectarea gradului de progresie naturală. a schimbărilor climatice și implicațiile respective pentru parametrii meteorologici

Referințe

- 1.    IPCC. AR5 Climate Change 2013: The Physical Science Basis; Contribution of Working Group I to the Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change; Stocker, T.F., Qin, G.-K.D., Plattner, M., Tignor, S.K., Allen, J., Boschung, A., Nauels, Y., Xia, V., Bex, P.M., Eds.; Cambridge University Press: Cambridge, UK; New York, NY, USA, 2013; p. 1535.

- 2.    IPCC. AR5 Climate Change 2014: Impacts, Adaptation, and Vulnerability; Contribution of Working Group II to the Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change; Field, C.B., V.R. Barros, D.J., Dokken, K.J., Mach, M.D., Mastran-drea, T.E., Bilir, M., Chatterjee, K.L., Ebi, Y.O., Estrada, R.C., Genova, B., et al., Eds.; Cambridge University Press, Cambridge University Press: Cambridge, UK; New York, NY, USA, 2014; p. 1132.

- 3.    Anderson, T.R.; Hawkins, E.; Jones, P.D. CO2, the greenhouse effect and global warming: from the pioneering work of Arrhenius and Callendar to today's Earth System Models. Endeavour 2016, 40,178-187.

- 4.    Yoro, K.O.; Daramola, M.O. Chapter 1—CO2 emission sources, greenhouse gases, and the global warming effect. In Advances in Carbon Capture; Rahimpour, M.R., Farsi, M., Makarem, M.A., Eds.; Woodhead Publishing: Cambridge, UK, 2020; pp. 3-28. 

- 5.    Althor, G.; Watson, J.; Fuller, R. Global mismatch between greenhouse gas emissions and the burden of climate change. Sci. Rep. 2016, 6,20281.

- 6.    European Commission. Adaptation preparedness scoreboard Country fiches. In Accompanying the Document Report from the Commission to the European Parliament and the Council on the Implementation of the EU Strategy on Adaptation to Climate Change; SWD(2018) 460 Final; European Commission: Brussels, Belgium, 2018.

- 7.    Paris Agreement. Available online: https://ec.europa.eu/clima/policies/international/negotiations/paris_en (accessed on 9 October 2020).

- 8.    Takemura, T.; Suzuki, K. Weak global warming mitigation by reducing black carbon emissions. Sci. Rep. 2019, 9, 4419.

- 9.    Samset, B.H.; Fuglestvedt, J.S.; Lund, M.T. Delayed emergence of a global temperature response after emission mitigation. Nat. Commun. 2020,11, 3261.

Sursa: Vuckovic, M.; Schmidt, J. Visual Analytics for Climate Change Detection in Meteorological Time-Series. Forecasting 2021, 3, 276–289. https://doi.org/10.3390/forecast3020018 Licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
https://www.telework.ro/ro/datele-meteorologice-de-inalta-rezolutie-pentru-studiul-schimbarilor-climatice/