În perioada 6 - 9 iunie 2024, peste 365 de milioane de cetățeni ai UE din cele 27 de state membre vor fi chemați la urnă pentru cele 10 alegerile europarlamentare. Alegerile europene reprezintă un moment crucial în democrația noastră continentală: le oferă cetățenilor UE un cuvânt de spus în direcția politică a Uniunii Europene. După ce a scăzut încă de la primele alegeri europene directe din 1979, prezența la vot a crescut la alegerile din 2019, ajungând la 50,6 % (8 puncte procentuale suplimentare față de 2014), în mare parte datorită participării tinerilor, potrivit unui sondaj Eurobarometru post-electoral. Participarea tinerilor la alegerile din 2019 a fost un succes pe care unii îl consideră, cel puțin parțial, rezultatul campaniei de promovare a Parlamentului European „De data aceasta votez” și al contului Snapchat. Primul a adunat peste 300 000 de persoane care au promovat activ alegerile europene, în timp ce cel de-al doilea a urmărit generarea de angajament, precum și promovarea unei mai bune înțelegeri a problemelor de cel mai mare interes pentru tinerii europeni. Interesul pentru alegerile europene este mai mare cu un an în urmă decât era în același moment înainte de alegerile europene precedente (56 % în primăvara anului 2023, față de 50 % în primăvara anului 2018). În plus, 67 % dintre cetățenii UE au declarat că sunt susceptibili de a vota, spre deosebire de 58 % în 2018.

Ca un ecou al motto-ului din 2019 „De data asta votez”, cel din 2024 ar putea fi: „Am făcut-o, din nou!” Alegerile europene din 2024 ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru implicarea tinerilor din mai multe motive.

În primul rând, patru state membre (Belgia, Germania, Malta și Austria) vor permite tinerilor de 16 ani să voteze la alegerile europene din 2024, iar Grecia va permite tinerilor de 17 ani. Germania și-a schimbat legea electorală în 2023, Belgia în 2022 și Malta în 2018. Vârsta de vot a fost redusă în Austria de la 18 la 16 ani, ca parte a reformei legii electorale din 2007. Parlamentul a exprimat ideea că o vârstă unică armonizată pentru vot ar asigura egalitatea și ar evita discriminarea. În mai 2022, de exemplu, a depus o inițiativă legislativă care propune stabilirea la 16 ani a vârstei de vot pentru alegerile europene, permițând în același timp excepții. Mai mult, în septembrie 2023, Parlamentul și-a dat acordul pentru ajustarea repartizării locurilor între statele membre, alocând un total de 15 locuri suplimentare (720 de locuri în total) pentru a lua în considerare schimbările demografice din 2019. O serie de studii au subliniat beneficiul scăderii vârstei de vot, nu numai în ceea ce privește impactul imediat asupra prezenței la vot, ci și pentru a încuraja dezvoltarea unui obicei de a vota pe tot parcursul vieții, mai ales dacă tinerii au votat mai întâi în timp ce locuiesc încă cu părinții lor. Acest efect pozitiv crește atunci când alegătorii au participat la cursuri de educație civică la școală. De asemenea, alegătorii tineri ar avea un efect de „scurgere” asupra comportamentului de vot al părinților lor, deoarece părinții vor avea mai multe șanse să voteze, de asemenea, pentru a da un exemplu și pentru a stimula angajamentul civic al copiilor lor.

În al doilea rând, există o voință politică puternică de a se angaja cu tinerii. Președinții atât ai Parlamentului European, cât și ai Comisiei Europene au precizat clar că instituțiile UE vor asculta și vor aborda preocupările tinerelor generații. În iunie 2023, cu ocazia Evenimentului European pentru Tineret, Roberta Metsola a invitat tinerii să își asume un rol activ în modelarea proiectului european și „să nu se retragă în confortul cinismului ușor sau al indiferenței”. Anterior, în 2021, în urma unei propuneri oficiale a Comisiei de a face din 2022 Anul European al Tineretului, Ursula von der Leyen declarase că „O Uniune este mai puternică dacă îmbrățișează aspirațiile tinerilor noștri – întemeiată pe valori și îndrăzneață în acțiune”. Parlamentul însuși, în septembrie 2023, în rezoluția sa privind parlamentarismul, cetățenia europeană și democrația, a subliniat încă o dată importanța participării tinerilor la viața democratică a Uniunii și a propus crearea unei agora europene, un mecanism structurat de participare care să discute despre prioritățile UE și să contribuie la procesul de consultare cu privire la programul de lucru anual (CWP) al Comisiei. Această voință puternică a fost exprimată clar și în cadrul Conferinței privind viitorul Europei. Declarația comună privind conferința, semnată de președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, a recunoscut în mod expres contribuția „tinerilor europeni care joacă un rol central în conturarea viitorului proiectului european”. În 2020, Parlamentul a propus crearea a două „agore pentru tineret”, pentru a oferi tinerilor propriul forum. Această propunere nu a fost însă reținută. Este de remarcat faptul că o treime din cei 800 de cetățeni selectați aleatoriu ca participanți la conferință aveau între 16 și 25 de ani. Rezultatul acestui exercițiu de democrație participativă a fost un set de aproximativ 200 de recomandări ale cetățenilor, dintre care multe sugerau consolidarea angajamentului tinerilor în procesul democratic (a se vedea în special panoul 1 și panoul 2). Printre cele 326 măsuri finale emise de Conferință, unii au propus organizarea de panele de cetățeni cu copii (de exemplu, 10-16 ani) în școli; introducerea educației pentru cetățenie a UE în școli și dezvoltarea unui „test pentru tineret” al UE. Alte măsuri au vizat alegerile europene, să reducă vârsta de vot la 16 ani și să solicite partidelor naționale să asigure candidații mai tineri să fie incluși pe listele lor pentru alegerile europene.

În al treilea rând, spre deosebire de înțelepciunea convențională, care susține adesea că tinerii sunt dezactivați de politică, ei par să profite de noile oportunități oferite, în special de social media, pentru a se informa, a se angaja și a-și lua viitorul „în propriile mâini”. După cum a confirmat un studiu al Parlamentului din 2023, există un număr tot mai mare de date care sugerează că tinerii nu s-au retras din politică, ci se angajează în diferite forme. Un studiu al Comisiei din 2015 a constatat că 42 % dintre tineri (cu vârste între 16 și 24 de ani) și-au declarat interesul pentru politică. Aproximativ 70 % dintre cei eligibili să voteze s-au prezentat la urne la ultimele lor alegeri naționale și au considerat că forma principală de acțiune politică este votul. Acest lucru a fost confirmat într-un sondaj din 2020 privind Viitorul Europei. În mod similar, un sondaj pentru tineret din Parlamentul din 2021 a raportat că 87 % dintre persoanele consultate s-au angajat în cel puțin o activitate politică sau civică. Democrația europeană este mult mai mult decât vot; este, de asemenea, despre implicarea civică și participarea la procesele democratice. De-a lungul anilor și mai ales în rândul tinerilor, participarea politică a evoluat. Tinerii europeni sunt departe de a fi apolitici, prin urmare nu doar participarea tinerilor la alegeri ar putea face diferența, ci și alte forme de activism politic neconvențional sunt în creștere online (cum ar fi tweet-urile în masă, campaniile prin e-mail), precum și pe străzile orașelor noastre (de exemplu, la nivel local): activism, petiții și greve școlare). Aceste activități sunt compatibile și nu exclud forme mai tradiționale de implicare.

În al patrulea rând, tinerii sunt implicați și au așteptări. Un sondaj pentru tineret din 2021 a constatat că majoritatea tinerilor discută despre politică cu prietenii și rudele, au votat la cele mai recente alegeri, au semnat sau au creat o petiție și au luat parte la o demonstrație. Cu toate acestea, majoritatea respondenților consideră că factorii de decizie nu le acordă prea multă atenție, așa cum a confirmat un Eurobarometru Flash din 2022. Cea mai comună așteptare a fost ca factorii de decizie să asculte mai mult opiniile și nevoile tinerilor, în timp ce ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a integra mai bine tinerii pe piața muncii și pentru a include tinerii defavorizați; de asemenea, tinerii ar trebui să profite de oportunitățile de învățare și să se angajeze direct cu politicienii. Prioritățile politice ale tinerilor sunt clare: menținerea păcii și securității, creșterea oportunităților de muncă, combaterea sărăciei și a schimbărilor climatice și promovarea valorilor UE, a democrației și a drepturilor omului. Vestea bună este că ei consideră că UE le poate aborda preocupările și are un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Respondenții au fost deosebit de mulțumiți de acțiunea UE de a sprijini Ucraina și de a susține drepturile democratice și statul de drept.

În concluzie, există în mod clar o serie de oportunități pentru actorii politici de a se angaja cu tinerii înaintea alegerilor europene. Unii sugerează sublinierea rolului partidelor politice în promovarea problemelor care preocupă în special tinerii; implicarea tinerilor în elaborarea manifestelor partidelor; elaborarea de manifeste separate de partid adresate în mod specific tinerilor alegători; promovarea tinerilor candidați, precum și formarea și educația civică în chestiuni legate de UE în școlile din întreaga UE. Invitarea tinerilor să participe la politică și informarea acestora cu privire la drepturile lor civice i-ar împuternici și ar contribui la abordarea dezangajării și deziluziei față de politică. Alte posibilități includ introducerea unor metode alternative de vot, cum ar fi votul online sau prin corespondență. Posibilitatea de a vota de oriunde prin internet ar fi deosebit de atractivă pentru „generațiile (tinere) experte în tehnologie”. În sfârșit, alții sugerează îmbunătățirea accesibilității urnei de vot pentru a include mai bine tinerii cu dizabilități.

Sursa: Étienne Bassot (European Parliament), Ten issues to watch in 2024. Ianuarie 2024, Brussels © European Union, 2024. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu
https://www.telework.ro/ro/alegerile-europarlamentare-2024-tinerii-isi-pot-alege-singuri-viitorul/